Delir

Cred cateodata ca sunt paranoica. Dar cum chestia asta nu are nimic de-a face cu ce o sa povestesc acum, o sa las problema asta pentru alta data.

Eram anul trecut intr-un bar dintr-un loc foarte indepartat. Fumul se ridica lasciv spre tavanul presarat cu stele. Stateam la o masa in coltul din dreapta al barului si imi savuram vinul rubiniu. Era 3 noaptea. Barmanul motaia pe scaunul lui din lemn. In bar nu mai eram decat eu si inca 3 care stateau la masa din coltul stang, opus mie. M-am uitat la tavan. Era presarat cu mii de stele stralucitoare, iar mai in dreapta puteam sa vad luna. Am zarit Carul Mare, dar nu am putut sa gasesc Carul Mic.

Incetul cu incetul stelele au inceput sa se miste din ce in ce mai repede ca in miscarea browniana. Brusc s-au oprit. Din stele, era scris pe tavan "Ma crezi?". Atunci, instantaneu m-am gandit ca nu. Stelele iar au inceput sa se miste. " Pe scaunul de langa tine scrie "Alex" ". M-am uitat pe scaunul de langa mine si am vazut ca intradevar scrie "Alex". Am facut ochii mari si mi-am indreptat iar privirea spre tavan. "Acum ma crezi?". Nu stiam ce sa spun, nu stiam ce sa gandesc, eram intr-o mare dilema. Cine vorbea cu mine? De ce vorbea cu mine? Cum de se miscau stelele? Cine le misca? Mi-am luat inima-n dinti si am spus ca il cred. "Daca iesi afara, o sa vezi ca o pisica te astepata". Am spus "De ce ma asteapta?". "Te va duce unde vei dori tu".

Atunci m-am ridicat de pe scaun si puteam sa simt semnele de intrebare in jurul meu. Am iesit afara. O pisica neagra ma astepta in fata barului. Avea ochii verzi ca smaraldul si o coada lunga si subtire. M-am apropiat de ea si m-am aplecat s-o mangai. Ea a inceput sa se mangaie de mine si sa toarca. Apoi brusc a pornit spre intunericul noptii. Am urmat-o pe straduta ingusta si pietruita. Am mers dupa ea cam un sfert de ora pe un drum intortocheat prin labirintul strazilor intunecate. Am ajuns intr-un sfarsit in fata unei porti de lemn masiv. Pisica statea in fata ei cu spatele la mine. "Aici vrei tu sa intru? Aici vreau eu sa fiu?", ma gandeam.

Am apasat incet pe broasca de metal si usa s-a deschis. O lumina orbitoare a alungat intunericul strazii. Am pasit inauntru. Eram intr-o camera mare plina de oameni. Cand m-au vazut, toti au inceput sa strige numele meu si sa izbucneasca in urale. Toti zambeau si ma imbratisau. Toata lumea vroia sa vorbeasca cu mine, toti se certau cine sa vorbeasca cu mine primul. Mi-am intors privirea spre pisica, iar pisica a spus "Eu sunt subconstientul tau" apoi a disparut, la fel si poarta si lumea intunecata.